Ma simt ca in liceu. Imi simt corpul usor si rasuflarea fierbinte. Imi simt viata pulsand in vene si am sentimentul de chicoteala inabusita. Azi am avut o pofta nebuna sa ma uit la un film stupid cu adolescenti pe care il urmaream atunci. Si am avut senzatia nasoala ca s-au schimbat prea multe, lucruri care nu trebuia sa se schimbe. Prieteni de care m-am indepartat, atitudini pe care le-am schimbat, sentimente pe care le-am uitat. Mi-as dori sa fiu in liceu din nou, sa ma simt boema din nou, sa nu conteze decat momentul acela plin de mister pe care il traiesti.

Si imi mai doream sa ninga. Sa stau singura si sa ma ninga, sa mi se prinda fulgii in par si sa rad. Sa mi se inroseasca obrajii si sa simt atingerile reci ale fulgilor care se topesc pe fata mea. Sa ma ingroape in zapada, si sa fiu fericita, sa nu imi pese de nimic, si sa ma bucur, sa rad in hohote cand vantul imi flutura parul nins. Sa ma joc in zapada. Sa ma arunc pe o patura alba si sa ma cufund, si sa imi fac o cazemata. Casuta mea ascunsa. Secretul meu de licean.